Loterii de stat
Loteria pe clase privilegiată a Regatului Român 1906 – 1916
La 29 mai 1906, regele Carol I a promulgat Legea pentru constituirea unui fond de asistență sanitară a sătenilor (MO, 12 iulie 1906). Legea stipula înființarea unei loterii pe clase, sub controlul statului, ale cărei fonduri să fie folosite pentru înființarea, înzestrarea sau întreținerea spitalelor rurale, ospiciilor și sanatoriilor și a băilor publice. În paralel cu crearea acestei „loterii de Stat” s-a interzis vânzarea în România a biletelor de loterie sau a lozurilor loteriilor străine, dar și organizarea altor loterii de bani pe clase, cu excepția celor cu scop umanitar.
La puțin timp după promulgarea legii, a fost publicat în „Monitorul Oficial” și actul constitutiv al Societății Loteria de Stat și statutele acesteia. Conform acestora, era constituită o societate pe acțiuni cu denumirea „Societatea Loteria de Stat din România”, cu scopul de a exploata concesiunea loteriilor pe clase a statului și exploatarea oricărei loterii pe clase viitoare.
Prima loterie de stat nu s-a dovedit un mare succes, așa cum se așteptau inițiatorii. În anul 1916, odată cu intrarea României în Marele Război, loteria și-a încetat activitatea.
A doua Loterie de stat privilegiată pe clase a Regatului Român 1932 - 1947
La 19 iulie 1931 a fost promulgată Legea pentru înființare și organizarea Loterii de Stat pe clase pentru sănătatea publică și de ocrotiri sociale. Banii obținuți erau împărțiți, prin lege, între Societatea Crucea Roșie – 5% din venitul net, Eforia Spitalelor Civile din București – 10%, Epitropia Sf. Spiridon din Iași – 20%, restul banilor urmând să fie folosiți pentru opere de ocrotire a copiilor – 5% și pentru profilaxia și combaterea tuberculozei, sifilisului și paludismului – 60%.
Cea de-a doua loterie pe clase a avut mare succes, comerțul cu loteria oferind slujbe, iar fascinația câștigului aducând sume mari la buget. Spre deosebire de prima loterie pe clase, cea de-a doua loterie pe clase a avut doar 5 clase, iar din 1934, clasele s-au redus la 4.
Loteria Republicii Populare România (1948-1965)
Prin Decretul nr. 420 din 29 decembrie 1948, Regia a devenit Societatea Comercială de Stat Loteria de Stat și a fost trecută sub tutela Ministerului Finanțelor, care a autorizat, începând cu anii `50 organizarea de loterii pe clase, Loto săptămânal, Loteria Pomului de iarnă, Loto special.
Din anul 1949, a fost lansată Loteria Populară pe tranșe regionale a Republicii Populare România. Beneficiile acesteia se duceau la fondul de pentru realizarea Planului de stat și nu în vreun scop caritabil.
Cel mai popular joc de noroc al perioadei comuniste a fost lozul în plic sau lozul „la purtător” – Loteria noastră. Apărut în 1950, când Loteria de Stat a început să emită 300.000 lozuri individuale lunar, seriile periodice fiind diferențiate prin culoarea lozurilor, o alternativă imediată și eficientă a loteriei.
Loteria Republicii Socialiste Românie (1965-1989)
Loteria de Stat și-a diversificat activitatea în anii 1965-1989. Încă din anul 1960, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Roma a apărut Expres-Olimpic care aducea câștiguri în excursii în orașul Olimpiadei. Patru ani mai târziu, în 1964, a apărut pe același principiu Sport-expres Olimpic.
Propaganda oficială a dezvoltat mișcarea sportivă cu ajutorul loteriei, transformând loteria dintr-un divertisment individual, într-unul colectiv
În anii comunismului, tragerile speciale ale Prono-expres aduceau câștiguri în obiecte. Odată cu dezvoltarea industriei autohtone cu licențe din țările comuniste sau occidentale, câștigurile s-au diversificat. Loteria în obiecte de uz casnic a fost răspândită în anii 50 și 60, în anii 70 și 80 a fost moda câștigurilor în televizoarele și frigiderele. Din 1964, au apărut câștigurile în automobile – cele mai populare câștiguri, după 1968, când sub licență Renault s-a produs Dacia, se câștigau Dacii. Câștigurile în automobile românești s-au perpetuat până în 1989.
În anii `80, cultul personalității „tovarășului” Nicolae Ceaușescu a pătruns și în publicațiile loteriei.
